În timp ce venirea americanilor pe plaiurile Moldovei sau ale Dobrogei a provocat mici răscoale populare şi îmbrânceli civice, desantul armatei SUA în coasta Olteniei, la Deveselu, la o aruncătură de băţ de Caracal, e văzut de localnici ca un eveniment istoric, fără de care cele câteva mii de oameni din comună ar fi rămas în continuare în negura nepăsării bugetare de la Bucureşti. „Dacă nu veneau americanii, nu se băga nimic, nici canalizare, nici apă, nici gaze, oricât ar fi vrut primarul”, zice fiica fostului primar de pe vremea lui Ceauşescu, din Deveselu.
Reprezentantul Partidului Poporului Dan Diaconescu (PPDD), primarul Ion Aliman, e cât se poate de acord şi îţi arată că oamenii din comună au înţeles că dragostea de NATO trece prin stomac: „Montarea scutului antirachetă nu e ca şi cum vine Chevron cu gazele de şist. Oamenii au înţeles că este un parteneriat, trebuie să-l respectăm, este în interesul României, al Europei, al SUA. Pentru noi, este un eveniment istoric, un eveniment de gradul zero. Avem acum infrastructură din care Deveselu nu a avut nici măcar un metru până acum”.
Oficial, de luni, la Deveselu au venit americanii. A început construcţia componentei româneşti a sistemului de apărare antirachetă dezvoltat în Europa de NATO şi de SUA. Ceremonios, patru înalţi demnitari români şi americani au întors vârtos câteva lopeţi nou-nouţe, nichelate de-ţi luau ochii, cu nisipul care va servi la ridicarea clădirii de comandă pentru cele trei baterii de interceptoare SM-3 IB. Preşedintele Traian Băsescu, adjunctul secretarului Apărării din SUA James Miller, directorul Agenţiei de Apărare împotriva rachetelor (MDA) viceamiralul James Syring şi ministrul Apărării Naţionale, Mircea Duşa, au dat simbolic la lopată, după care au plecat în treburile lor.
Foto: Daniel Mihăilescu // AFP
„Pentru români, evenimentul de azi poate că are
