Victor Ponta da din colt in colt. A incurcat pensiile cu salariile, atunci cand a spus ca nu toate vor creste cu 3% anul viitor. A revenit dupa ce a fost avertizat ca indexarea pensiilor cu inflatia nu e optionala, ci obligatorie potrivit legii.

Porumbelul scapat arata insa ca, in acest moment cel putin, nu prea vede de unde sa asigure bani pentru aceasta indexare.

Si e firesc sa nu vada cat timp incasarile la buget sunt atat de mici in raport cu previziunile, iar chinga deficitului begetar impusa de UE si FMI e foarte stransa.

De ce incasarile sunt atat de mici e destul de clar: evaziunea e foarte mare, iar economia reala gafaie sub presiunea coruptiei, a lipsei de viziune, a birocratiei si a excesului de reglementare.

Daca e sa fim cinstiti, niciuna dintre aceste boli nu este cu adevarat noua. Guvernarea Ponta le-a agravat, dar nu le-a inventat. Adevaratii finantisti nu au uitat ca, spre exemplu, daca in 2010 colectarea TVA, taxa cel mai usor de colectat de altfel, nu ar fi fost de numai 52%, poate ca nu ar fi fost necesara majoraresa TVA la 22%. Dar asta e deja istorie.

Fapt este ca nici in ziua de astazi colectarea nu e mai buna, iar guvernarea USL nu a reusit sa faca exact ceea a promis si exact lucrurile pentru care critica, in mare masura pe buna dreptate, guvernarea Boc.

Dar Victor Ponta mai are o imensa problema pe langa incasarile foarte proaste. Distribuirea acestei saracii nu face decat sa o accentueaze, sa adanceasca dezechilibrele si sa intensifice tensiunile sociale.

O rectificare negativa nu e niciodata o fericire. Ea inseamna in primul rand taiere. Necazul e ca Victor Ponta taie de unde e si asa foarte putin si adauga acolo unde are interesul si nu e nici pe departe stringent.

Inteleg ca minsiterul Justitiei primeste bani in plus, pentru implementarea codu