Ieri, în jurul orei douăsprezece şi ceva, am fost martorul unei scene care m-a pus pe gânduri. Şi, fiindcă mi-a dat de bănuit, după ce am ajuns acasă şi am descărcat poza în calculator, am purces la verificarea necesară.
Eram în apropierea
chioşcului de ziare din faţa poştei din Vulcan când, la câţiva paşi de mine, am zărit doi tineri la vreo treizeci de ani. Ambii bine îmbrăcaţi, cu ecuson la piept şi având în mână câte un dosar. Mi-am zis că sunt din aceia de la vreun ONG din Târgu Jiu, veniţi să adune bani pentru copii bolnavi.
Dar nu.
Mi-am dat seama de asta după câteva secunde. Atunci când unul dintre ei şi-a scos ecusonul şi s-a aşezat pe bancă. Precis că l-ar fi urmat şi celălalt, dar, între timp, acestuia i-a apărut în faţă o doamnă (vezi poza). Pe care tânărul a abordat-o foarte politicos. S-a recomandat ca fiind Nistor de la Asociaţia Judeţeană pentru Sport şi Sănătate. Apoi, a început să-i depene despre un sportiv accidentat care are nevoie neapărat de un tratament care, evident, costă. Finalul povestirii - cred că v-aţi dat deja seama – a fost unul cu o solicitare. Dacă şi dumneaei vrea să contribuie cu ceva bani, pentru ca sportivul acela să-şi recapete sănătatea.
Nu ştiu cum,
dar treaba asta mi-a dat imediat de bănuit. Una, pentru că nu am auzit să existe o asemenea asociaţie. M-am interesat la Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret, iar domnul Marius Simina, om cu funcţie în Direcţie, a infirmat faptul că, de la dumnealor, ar fi fost trimise pe teren persoane care să colecteze bani de la oameni. Aşa ceva nu există în practica AJST, am fost asigurat, iar în cazuri de forţă majoră ar fi contactate primăriile, dar, în niciun caz, nu s-a apela la asemenea procedee.
În consecinţă,
fiţi foarte atenţi la cine vă opreşte pe stradă, la ce poveste înduioşătoare vă susură
