Nori negri deasupra centralei de la Cernavodă

Oprirea neplanificată a celor două reactoare nucleare de la Cernavodă ar putea avea efecte negative pe termen lung. Şi nu vorbim aici de securitatea propriu-zisă a centralei, pentru că sistemele de siguranţă a reactoarelor 1 şi 2 au demonstrat că funcţionează şi au decuplat unităţile la cea mai mică anomalie, ci de faptul că incidentele s-au produs într-un moment delicat pentru statul român. Pe 4 noiembrie, SNN Nuclearelectrica ar trebui să fie relistată pe piaţa de capital, după ce, în urmă cu două zile, s-a încheiat tranzacţionarea drepturilor de alocare aferente primei etape de vânzare pe bursă. Oprirea reactoarelor ar putea influenţa negativ preţul celei de-a doua sesiuni de listare. În plus, sistarea producţiei a survenit chiar în timpul unei misiuni internaţionale la Cernavodă.

Potrivit Nuclearelectrica, experţi ai World Association of Nuclear Operators, centrul din Atlanta (S.U.A.) se află, în aceste zile, la Cernavodă, în cadrul celei de-a şasea misiuni de evaluare. Aceasta a demarat chiar la cererea conducerii nuclearei şi are ca scop compararea performanţelor în operare pe baza unor standarde de excelenţă, printr-o evaluare obiectivă a celor două reactoare, de către echipe independente de specialişti, din afara centralei.

Specialiştii români fac, cu această ocazie, un schimb de experienţă cu alte centrale, în cadrul unor proceduri comune privind „conştientizarea unor evenimente care să permită prevenirea unora similare“, după cum a arătat Nuclearelectrica. Ei bine, inginerii nucleari au ce studia acum la Cernavodă.

Reamintim că pe 27 octombrie 2013, la ora 16.20, din cauza întreruperii alimentării unui circuit de comandă şi control, reactorul Unităţii 1 s-a oprit în mod automat, în condiţiile în care cu o zi înainte societatea abia terminase de reconectat la sistemul energetic naţional U