Acolo unde astazi se ridica, nu departe de Sankt-Petersburg, capitala nordica a Rusiei, Peterhof, cu imensa lui gradina si numeroasele fantani arteziene, la inceputul secolului al XVIII-lea nu erau decat cateva sate finlandeze. Cuvantul Peterhof apare, pentru prima data, intr-unul din jurnalele tarului: in 1705 Petru cel Mare scria despre „o halta” si un debarcader.
In 1714, ideea reapare, dar de aceasta data sub forma unei resedinte de vara, la fel de luxoasa precum Versaille. Ansamblul de cladiri trebuia trebuia sa fie la fel de impunator ca maretia Rusiei, care tocmai castigase batalia pentru iesirea la Marea Baltica.
Initial, lucrarile de constructie au inceput in apropierea satului Strelna, dar ulterior s-a constatat ca relieful si numeroasele izvoare subterane permit realizarea unor fantani mai inalte la Peterhof, asa ca santierul s-a mutat acolo.
Pentru ca totul sa iasa asa cum si-a dorit tarul, au fost chemati sa dea o mana de ajutor cei mai buni specialisti din Europa. Dar conceptul de constructie, planurile ansamblului arhitectural, precum si anumite elemente ale compozitiei „de apa”, apartin lui Petru.
In 1723, cand a fost organizata festivitatea de deschidere, fusese finalizat Parcul inferior, canalul spre mare, teresele, aleile si functiona o mare parte dintre fantani. Imparateasa Anna Ioannovna a continuat lucrarile, imprimand splendoare intregului ansamblu. Va invitam la Peterhof, prin intermediul agentiei Airpano.
