TRAGEDIE În urmă cu exact 42 de ani, aproape 100 de oameni au murit la Certej, judeţul Hunedoara, după ce digul iazului de decantare aflat la marginea localităţii s-a rupt, iar nămolul toxic a înghiţit un întreg cartier.

Fostul orăşel minier Certej îşi trăieşte în anonimat tranziţia dintre epoca apusă a celor peste două secole de exploatare a minelor de aur şi minereuri complexe şi cea a exploatărilor aurifere care vor demara în următorii ani. Mica localitate aflată în apropierea municipiului Deva supravieţuieşte în sărăcie, păstrând povara celui mai mare dezastru ecologic petrecut în ultimul secol în România.

În urmă cu 42 de ani, în dimineaţa zilei de 30 octombrie 1971, digul iazulului de decantare al minelor din Certej s-a rupt din senin. Peste 300.000 de metri cubi de steril au ras totul în calea lor, în numai un sfert de oră. Nămolul cu cianuri şi steril s-a prăvălit peste cartierul muncitoresc şi a distrus şase blocuri, un cămin de nefamilişti, peste 20 de gospodării, o popicărie şi alte construcţii care urmau să facă din Certej unul dintre orăşelele de seamă ale epocii comuniste.

OFICIAL, 89 DE MORŢI

Avalanşa de steril toxic a ucis 89 de oameni şi a rănit alţi 76, potrivit Procuraturii judeţene, care a anchetat timp de doi ani împrejurările dezastrului. Foştii mineri din Certej îşi amintesc că numărul victimelor a fost mai mare, însă procurorii din acea vreme au dorit să minimalizeze urmările catastrofei. Multe dintre cadavre, cu hainele arse şi feţele tumefiate, nu au mai putut fi identificate. Ancheta a durat doi ani, însă nu a fost găsit niciun vinovat pentru catastrofă.

„Nu se poate reţine vinovăţia vreunei persoane, lipsind răspunderea penală pentru această faptă“, au precizat anchetatorii, în dosarul Certej 1971. Potrivit datelor oficiale păstrate în Arhivele Naţionale, Comisia de cercetare tehnică a tragediei de la C