Vasile Vâlcu a condus destinele regiunii Dobrogea din diferite funcţii, în perioada de plin avânt comunist. Activistul cu origini bulgare era mai cunoscut sub apelativul „moş Vâlcu“ datorită longevităţii sale în prima linie a partidului. El este cel care a replicat obiecţiilor că amplasarea Petromidiei chiar pe malul Mării Negre va dăuna turismului: „Niciodată litoralul nu va putea aduce ţării atâţia bani cât va aduce platforma petrolieră“
Vasile Vâlcu s-a născut la 26 septembrie 1910, într-o familie de bulgari. A urmat doar şapte clase, apoi s-a dus ucenic la un atelier de croitorie. În 1929 a intrat în Partidul Comunist Român, pe care l-a slujit credincios. La venirea comuniştilor la putere, Vâlcu s-a afirmat ca ofiţer de Securitate. A urcat în ierarhie până la şefia Direcţiei de Informaţii Externe, pe care a condus vreme de un an, în perioada 1954-1955. El a fost primul şef al proaspătului spion Ion Mihai Pacepa.
„Vechi ilegalist, Vasile Vâlcu a condus Regiunea Constanţa pe care a îndreptat-o spre înalte culmi de împlinire în munca de construcţia comunismului. Regiunea Constanţa a fost prima regiune colectivizată din România. Procesul s-a desfăşurat între 1949 şi 1957, acţiunea a fost declanşată în urma plenarei Partidului Muncitoresc Român din 3-5 martie 1949.
Prima Gospodărie Agricolă Colectivă (GAC) din ţară a fost realizată chiar în localitatea din care acesta era originar, actual Ceamurlia de Jos, numită în acele vremuri Răsăritul. Al doilea G.A.C. a fost înfiinţat în comuna Ion Corvin, acum Adamclisi, şi se chema sugestiv «Secera şi Ciocanul», iar al treilea a fost înfiinţat în comuna Făcăieni - Ialomiţa, localitate care făcea parte în acele vremuri din Regiunea Constanţa“, realtează dr. Claudiu Alexandru Vitanos, istoric.
De numele lui Vâlcu se leagă construirea unor edificii emblematice pentru Constanţa, cum ar fi Sala Sporturilor.
