Despre ispravile ministrului de Externe, Titus Corlatean, am vorbit si am scris de am obosit. Pur si simplu, functia aceasta este o palarie mult prea mare pentru domnia sa. Ultima isprava binecunoscuta este aceea cu amenintarea Canadei ca, daca nu va ridica vizele pentru romani, Bucurestiul nu va ratifica Tratatul comercial dintre Ottawa si Bruxelles. Zicerea, total hazardata, a fost dezavuata oficial de secretarul de stat al MAE, George Chiamba, un ambasador exceptional al Romaniei.
De curand, am vazut insa ca Romania nu are nici ministru al Apararii. Dl Mircea Dusa, fost primar la Toplita, un politician cumintel, nevorbitor de limbi straine – nepermis pentru un ministrul Apararii al unei tari aflate in NATO – si necunoscator de geostrategii, a fost adus de soarta in puncte cheie si la momente cu adevarat istorice. Astfel, cu cateva zile inainte de vizita premierului Ponta la Washington, dl Dusa a fost primit la Pentagon de secretarul american al Apararii, Chuck Hagel, unde a semnat acorduri importante, inclusiv pentru repatrierea a 52.000 de militari americani, aflati in Afganistan, via-Romania. De la Toplita la Washington distanta este oricum mare, dar pentru dl Dusa a fost uriasa. A fost unul dintre putinele momente in care Romania, daca ar fi avut ministru al Apararii, ar fi putut aduce imense servicii natiunii sale.
Americanii sunt sensibili la securitate, mai ales dupa 11 septembrie 2001. Pe securitate ar fi trebuit sa puna accentul dl Dusa, asta neinsemnand doar ascultarea telefoanelor adversarilor politici. De exemplu, dl Dusa putea sa solicite americanilor transferul unei escadrile de 12 avioane F-16 din Germania la Campia Turzii, in Transilvania. Deasupra Romaniei ar fi zburat americani, care ar fi instruit si pilotii romani ce urmeaza sa-si primeasca propriile avioane F-16 la sfarsitul lui 2016. Propunerea ar fi insemnat nu doar transfer de
