Dramaturg şi regizor tânăr, promotor constant al teatrului documentar dar şi al teatrului politic, Gianina Cărbunariu pare hotărâtă să scrie pe cont propriu şi într-un susţinut limbaj teatral cartea neagră a comunismului românesc.

Totul a început odată cu Sold out, un spectacol realizat la comanda unui Teatru din München, născut din dorinţa artistei de a-şi lămuri mai întâi sieşi şi pentru a le oferi mai apoi şi spectatorilor o perspectivă asupra unuia dintre cele mai cumplite episoade ale istoriei recente- acela în care comuniştii români i-au “vândut” Germaniei pe saşii şi şvabii din România. Deşi acţiunea scenariului dramatic şi a spectacolului 20/20, înscenat la Târgu Mureş, se petrecea în martie 1990, şi acolo era în bună măsură vorba, deşi oarecum indirect, despre comunism, despre ideologia acestuia, mai exact despre efectele teribile şi niciodată previzibile ale comunismului rezidual. În X mmdin Y km, montare creată la Fabrica de pensule din Cluj, Gianina Cărbunariu valorifica doar una dintre cele mai semnificative pagini ale imensului dosar de securitate al poetului Dorin Tudoran, aşa cum apare aceasta transcrisă în cartea Eu, fiul lor, apărută la editura Polirom din Iaşi.

În toate aceste spectacole se insinua, într-un fel sau altul, în roluri cu ponderi diferite, dar mereu ameninţătoare Securitatea, poliţia politică. Cea care, prin dosarele pe care le întocmea românilor, dosare meticuloase, temeinice, niciodată posibil de a fi acuzate de superficialitate, îi deposeda pe aceştia de propria lor intimitate, de propriul lor destin, făcea din fiecare existenţă privată una publică, intens scanată şi mereu supusă terorii.

Cătălina Mustaţă şi Silvian Vâlcu în „Tipografic Majuscul”, Teatrul Odeon din Bucureşti FOTO Octavian Tibar

Tot despre Securitate, despre poliţie politică, instituţie creată de regimurile comuniste ca urmare a ceea ce