Singurul lăcaş de cult construit în oraşul Constanţa în anii `70 a fost Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul“ din cartierul Berechet. Oamenii şi mai ales preotul lor au fost ameninţaţi însă de comunişti cu dărâmarea bisericii abia construite.

Acum 40 ani, în octombrie 1973, oamenii din cartierul Berechet îşi vedeau un vis cu ochii. Terminaseră de zidit Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul“. Dar comuniştii au stopat lucrările, iar preotul a fost luat la întrebări de Securitate. Mai-marii judeţului au vrut chiar să radă biserica abia construită. Salvarea oamenilor a venit de unde se aşteptau mai puţin. Însăşi Elena Ceauşescu a dat aprobarea pentru finalizarea lăcaşului de cult. A fost singurul construit în oraşul Constanţa, în anii `70. La 1 noiembrie 1967, noul preot din Berechet, părintele Ioan Coman, redacta la maşina de scris un istoric al casei de rugăciuni „Sfântul Ioan Botezătorul“ din cartierul „Elena Pavel“ – aşa cum se numea pe vremea comuniştilor Berechetul. „Populaţia din acest cartier este o lume necăjită venită din toate colţurile Dobrogei şi ale ţării căutând de lucru. Oamenii s-au gospodărit întotdeauna singuri, dorind o parohie a lor“, scria părintele Coman. Şcoala veche din cartier ţinuse loc de biserică, slujbele religioase fiind oficiate într-o sală de clasă. Enoriaşii au pus mână de la mână şi au cumpărat casa unui vecin, pe care au început s-o amenajeze drept casă de rugăciuni. „Biserica Sf. Ioan Botezătorul s-a construit din iniţiativa preotului Ioan Coman. Părintele a făcut demersuri pentru a exinde acea casă de rugăciune şi a-i da o destinaţie nouă. Practic căsuţa aceea de rugăciune a fost dărâmată şi a fost construită biserica“, relatează preotul Nechita Runcan. Părintele povesteşte că preotul Coman era o fire blajină, fiind apropiat de credincioşi: „Într-un document prin care îi mulţumea Episcopului Chesarie pentru numirea aici, la Sf. Ioan