La 42 de ani de la cumplitul accident care a avut loc în Certeju de Sus, accident soldat cu moartea a 89 de persoane, au fost organizate mai multe evenimente comemorative la Bucureşti, Deva, Iaşi, Timişoara, Oradea şi Viena. Evenimentele au fost încărcate şi cu proteste împotriva recentelor proiecte miniere de la Roşia Montană şi Certej.
De la cârtiţe la mişcări tectonice
Ieri s-au împlinit 42 de ani de la producerea accidentului minier ce a dus la moartea a 89 de persoane în Certeju de Sus. Ruperea digului şi alunecarea muntelui de steril din iazul de decantare al exploatării aurifere Certej a provocat cea mai cumplită tragedie pe timp de pace din anii `70. Amploarea dezastrului a fost ascunsă la acea vreme de autorităţi pentru a nu fi declarat doliu naţional.
„Opt posibile cauze au fost luate în calcul: de la cârtiţe la mişcări tectonice. S-a reţinut însă că pierderea în timp a stabilităţii masivului de steril pe una din laturi ca urmare a creşterii peste limita critică în înălţime a dus la producerea accidentului. În urma cercetărilor de natură tehnică şi a anchetei pentru identificarea responsabililor accidentului, dosarul a fost închis fără condamnări. Este cunoscut faptul că principalele cauze care au determinat accidente miniere în ultimii 25 de ani sunt ruperea sau distrugerea barajului iazului de decantare sau deversarea, în cazul unor precipitaţii abundente, peste coronamentul iazurilor de decantare. Este cazul şi accidentului minier cu cianuri de la Baia Mare din anul 2000”, a declarat Ştefania Simion, directorul executiv al Centrului Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu.
Aprinde lumina pentru Certej
Mai multe evenimente de comemorare s-au derulat ieri, pe parcursul întregii zile. Astfel, la Bucureşti un grup de tineri a depus flori şi lumânări în faţa Ministerului Mediului începând cu
