Angajatorii din agricultură preferă să lucreze, din ce în ce mai mult, cu zilieri. Legea este în avantajul celor care plătesc doar cuantumul impozitului, care este de 16% calculat la remuneraţia brută, şi impozitul pe venit, în timp ce zilierii nu au dreptul la şomaj, la pensie sau la asigurările de sănătate. Ca să beneficieze de toate acestea, zilierul poate încheia, opţional, o asigurare de sănătate sau de pensie.

Zeci de mii de persoane au fost angajate de la apariţia legii zilierilor, numai în judeţul Constanţa, şi cei mai mulţi sunt încadraţi pentru diverse munci, chiar şi de mai multe ori, dar fără a depăşi cumulat 90 de zile într-un an, aşa cum prevede legea.

Pentru că Legea 52/2011, privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de către zilieri, le permite, angajatorii scapă cu mai puţine dări de achitat către stat, iar cei păgubiţi rămân zilierii, care nu-şi fac singuri contracte de asigurare pentru sănătate, şomaj sau pensii. Aceasta este explicaţia pentru faptul că numai în judeţul Constanţa, în primul an de la apariţia legii, din iulie 2011 şi până în septembrie 2012, s-au înregistrat 250.000 de persoane care au muncit ca zilieri, care au fost angajate chiar şi de mai multe ori. Din toamna anului trecut şi până în prezent, numărul înregistrărilor ca zilieri a ajuns la 511.110. Potrivit purtătorului de cuvânt al Inspectoratului Teritorial de Muncă (I.T.M.) Constanţa, Flori Vişan, în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2013, au fost angajate, în mai multe rânduri, aproape 21.000 de persoane, de către 528 de societăţi.

Această lege nu face altceva decât să scoată pe bandă rulantă asistaţi sociali, aşa că bugetul de stat le va plăti ajutoare sociale, cum, de altfel, se întâmplă şi în prezent cu unele categorii sociale, care nu au pensii, asigurări sociale sau nu au dreptul la şomaj.

Zilierii nu pot avea sub 16 ani