Tensiunile privind practicile de colectare de informaţii ale Agenţiei Naţionale de Securitate (NSA) a Statelor Unite ajung într-o nouă fază. După ce câţiva lideri europeni au devenit în ultimele săptămâni cei mai aprigi critici ai practicilor de spionaj ale SUA, aceştia au devenit dintr-o dată din victime indignate - colaboratori voluntari la programul de monitorizare a zeci de milioane de apeluri telefonice.

După ce s-a dezvăluit faptul că americanii au monitorizat zeci de milioane de telefoane, inclusiv cele ale aproximativ 35 de lideri mondiali, Washingtonul se apără şi anunţă că, în unele cazuri, aceste informaţii au fost oferite de bună-voie de serviciile naţionale din câteva state.

Milioanele de apeluri telefonice interceptate nu au făcut, de fpat, parte din operaţiunile de colectare de date ale NSA, ci agenţia americană a primit multe dintre aceste informaţii de la serviciile de informaţii locale, susţin directorii Agenţiei Naţionale de Securitate. Scandalul internaţional de spionaj ajunge astfel într-o nouă etapă, aducând în discuţie nu doar relaţiile diplomatice transatlantice, şi colaborarea la nivel de securitate dintre SUA şi aliaţii lor din Europa.

Capitalele europene ajung astfel dintr-o dată din poziţia de acuzator în cea de complice la programul internaţional de spionaj demarat de americani în special după 11 septembrie 2001.

Astfel, liderii europeni care s-au arătat în ultimele săptămâni cei mai vehemenţi critici ai practicilor serviciilor americani se găsesc într-o poziţie dificilă, după ce Washingtonul afirmă că, în realitate, aceştia au ştiut şi chiar au colaborat pentru desfăşurarea operaţiunilor de colectare de informaţii privind propriii cetăţeni.

Apelurile telefonice monitorizate de agenţiile europene privesc nu doar propriile teritorii, ci şi zone de război şi alte regiuni din afar