Datele statistice relevă faptul că în judeţul Bistriţa-Năsăud se observă o îmbătrânire accentuată a populaţiei, cauzată în principal de migraţia forţei de muncă în străinătate. Mai bine de jumătate din populaţia cu domiciliul în judeţ este trecută bine de prima tinereţe.

Populaţia stabilă a judeţului Bistriţa-Năsăud, înregistrată la recensământul din octombrie 2011, a fost de 286.225 locuitori din care 49,5% bărbaţi şi 50,5% femei. Directorul Direcţiei Regionale de Statistică N-V, Mircea Chira, spune că populaţia judeţului Bistriţa-Năsăud rămâne preponderent rurală. "Ponderea populaţiei rurale în totalul populaţiei judeţului era de 62,7% în 1992, 63,8% în 2002 şi 63,3% în 2011. Bistriţa-Năsăud rămâne unul dintre cele mai puţin urbanizate judeţe din România", afirmă Chira.

Mai mult, acesta spune că populaţia tânără, cu vârste cuprinse între 0 şi 14 ani deţin o pondere de 18%, în timp ce persoanele în vârstă de 65 ani şi peste reprezentau 14,9% din totalul populaţiei. Chira mai spune că indicele de îmbătrânire care reprezintă numărul de vârstnici la 100 de copii a fost, în 2011, de 81, faţă de 61 în 2002.

"Structura pe vârste a populaţiei reflectă procesul de îmbătrânire demografică, datorat în principal scăderii natalităţii, care a determinat reducerea atât absolută, cât şi relativă a populaţiei tinere. De asemenea, creşterea speranţei de viaţă a determinat creşterea numărului şi ponderii populaţiei vârstnice, aceea de 65 de ani şi peste. Se discută în literatura de specialitate de vârsta a patra, cei mai bătrâni bătrîni, bătrânii de 80 de ani şi peste", afirmă Chira, care spune că în această categorie se regăseşte 1,1% din totalul populaţiei judeţului.

Îmbătrânirea populaţiei judeţului se reflectă şi în numărul mare de pensionari pe care îi are Bistriţa-Năsăud, unu din patru locuitori ai judeţului fiind în pensie. "Avem un total de peste 62 de mii