Două noi sonde spaţiale sunt pregătite pentru a se alătura flotilei de sonde robotizate de pe orbita sau de la suprafaţa lui Marte, pentru a cerceta de ce o planetă atât de similară Pământului a sfârşit atât de diferit.
Misiunea indiană Mars Orbiter este prima misiune interplanetară a Indiei şi urmează să fie lansată la 5 noiembrie de la Centrul Spaţial Satish Dhawan din Sriharikota, India, scrie Agerpres.
Considerată o misiune deschizătoare de drumuri, menită să testeze tehnologiile de plasare şi menţinere pe orbită, precum şi de comunicare de pe orbită, Mars Orbiter Mission urmează succesului înregistrat de sonda selenară Chandrayaan-1 (2008 – 2009), care a identificat molecule de apă în solul lunar.
Mars Orbiter Mission are şi o serie de obiective ştiinţifice ambiţioase de îndeplinit – printre care căutarea de metan în atmosfera lui Marte. Pe Pământ această substanţă chimică este strâns legată de viaţă.
Metanul, care poate fi produs şi în urma unor procese nonbiologice, a fost detectat pentru prima oară în atmosfera lui Marte în urmă cu 10 ani. Măsurătorile recente realizate de roverul Curiosity, aparţinând NASA, indică doar existenţa unor urme slabe de metan ceea ce este curios pentru că acest gaz ar fi trebuit să reziste aproximativ 200 de ani pe Marte.
Misiunea indiană Mars Orbiter mai are drept obiective şi studierea caracteristicilor geologice de la suprafaţa Planetei Roşii şi a compoziţiei lor minerale.
Tot în noiembrie va fi lansată şi sonda Mars Atmosphere and Volatile Evolution – MAVEN – aparţinând NASA. Obiectivul lui MAVEN este de a studia atmosfera rarefiată a lui Marte pentru a-i ajuta pe oamenii de ştiinţă să înţeleagă cum a fost posibil ca această planetă să piardă o atmosferă care la un moment dat se pare că a fost mai densă decât cea terestră.
“MAVEN se va concentra asupra istoriei atmosferei marţiene, asup