Sărbătoare cu rădăcini păgâne, Halloweenul a ajuns să fie asimilat rapid de români, mai ales că bântuie şi pe la noi Dracula, vampirii şi strigoii

Biserica Ortodoxă Română nu vede cu ochi buni Halloweenul şi succesul de care se bucură în rândul tinerilor, dar acest lucru nu a oprit infiltrarea acestei sărbători în grădiniţe şi şcoli, unde a devenit deja tradiţie să se organizeze petreceri tematice, încă un prilej de distracţie pentru copii şi de cheltuială pentru părinţi.

Acestui gen de evenimente li s-au adăugat, în ultimii ani, şi petrecerile organizate în diverse cluburi pentru copii, unde un bilet costă între 20 şi 75 de lei, în funcţie de ofertă. Şi cei mai mari se dau în vânt după astfel de distracţii, aşa că în această perioadă barurile, cluburile şi restaurantele oferă nenumărate variante de petrecere a zilei de 31 octombrie, inclusiv evenimente corporate, unde angajaţii multinaţionalelor se relaxează într-o atmosferă de bal mascat.

Sărbătoarea de Halloween şi mitul lui Dracula reprezintă o combinaţie irezistibilă şi pentru turiştii străini vrăjiţi de poveştile cu vampiri, chiar dacă România nu a reuşit încă să contureze o modalitate concretă prin care să tragă foloase de pe urma acestui capital de imagine. Cert este că străinii fascinaţi de cartea scrisă de irlandezul Bram Stocker caută să descopere pe meleagurile noastre dovezi care să le certifice, măcar în parte, existenţa sângerosului conte transilvan sau cel puţin să aibă parte de o experienţă de neuitat.

Agenţiile de turism din România au început să realizeze că se pot scoate bani frumoşi de pe urma promovării lui Dracula, dar greşeala pe care încă o fac este să-l livreze străinilor pe Vlad Ţepeş

într-o manieră destul de seacă, în loc să se accentueze mai mult detaliile senzaţionale. Cel puţin aceasta este opinia britanicului Duncan Light, prof. dr. în cadrul Universităţi