Profesor fiind şi colaborând la mai multe proiecte eco, s-a gândit că nu ar strica să aibă unul al său. Iniţial, au fost demarate procedurile pentru realizarea unui parc eolian, pentru care s-au obţinut toate autorizaţiile, însă a fost vândut unor investitori care îl puteau susţine financiar. Ideea despre ceea ce, în numai câteva luni, avea să devină o mare realizare, a venit în momentul în care a vrut să realizeze un sat tradiţional.
„Când am realizat că ne costă prea mult să restaurăm case ţărăneşti vechi şi tot căutând pe internet idei despre ce am putea să facem, am dat peste casele cob, care mi s-au părut interesante. Am văzut că e o tehnică nouă şi am zis să încerăm”, susţine realizatorul proiectului Cob Village de la Berca, Nicoleta Marin. Nimic altceva decât construcţii dintr-un amestec de pământ lutos, nisip, bazarcă, paie de grâu sau de orz şi apă, fără cofraje, cărămizi sau chimicale, amestecate până devin un aluat. A adunat cât mai multe informaţii, au cerut ajutorul unui arhitect de la Timişoara, care realizase deja prima casă de cob din România şi a pornit la treabă. În iunie 2013 i-a pus piatra de temelie, iar acum minisatul eco, format din cinci case de cob, construit, în tot acest timp, cu ajutorul vecinilor şi al prietenilor, a prins deja contur la ieşirea din localitatea Berca, către Mănăstirea Răteşti. Ce a ieşit din mâinile lor, greu se poate descrie în cuvinte. Casele sunt aproape rotunde, nu au muchii, nici colţuri, ferestre unicat, fiindcă luneta unei Dacii bătrâne a ajuns luminator, iar celelalte geamuri sunt ferestrele, ca nişte ochii ai casei. Totul este lin, blând şi parcă duios ca o vorbă de bunic sfătos. „A fost mai greu la început până ne-am învăţat cu tehnica cob, pentru că, deşi am colaborat cu arhitecta Ileana Mavrodin, ea nu a participat la lucrări efectiv. Deşi aceasta spune că sunt costuri mici pentru ridicarea unei
