Moldova e văzută ca singura țară din Parteneriatul Estic căreia nu i se poate reproșa nimic.

Uniunea Europeană a decis să prelungească cu un an sancțiunile impuse Bielorusiei și care includ interdicția acordării de vize unui număr de 232 de oficialități bieloruse, precum și sancțiuni impuse unui număr de 25 de firme și instituții.

Asta înseamnă că participarea Bielorusiei la summitul de la sfârșitul lunii noiembrie, de la Vilnius, al Uniunii Europene cu țările Parteneriatului Estic, este golit de orice substanță în ce privește Bielorusia.

Dintre cele șase țări ale parteneriatului, trei (Moldova, Georgia și Ucraina) așteaptă să își vadă ameliorat statutul prin parafarea --sau semnarea în cazul Ucrainei-- unui Acord de asociere cu UE. Bielorusia și Azerbaidjanul sînt deocamdată ținute la distanță, datorită naturii autoritare a regimului lor, deși în cazul Azerbaidjanului atitudinea UE este cel puțin ambiguă, Europa sperând să poată beneficia de rezervele de gaz ale acestei țări condusă de un regim dinastic.

Cazul Armeniei e diferit: izolată și depinzând economic și militar de Rusia, Armenia a acceptat, deși încă nu formal, să intre în Uniunea Vamală pe care Rusia o formează cu Bielorusia și Kazahstanul, ceea ce va face imposibilă o integrare similară cu UE.

In cazul Bielorusiei, miniștrii de externe ai UE au dat ca principal motiv al prelungirii sancțiunilor faptul că nu toți prizonierii politici au fost eliberați și că situația drepturilor omului nu s-a îmbunătățit. Amnesty International recunoaște 9 prizonieri politici în Bielorusia, printre care fostul candidat la alegerile prezidențiale din 2010 Mikola Statkevici.

La fel, Ucraina a fost avertizată de înalți oficiali europeni că semnarea Acordului de asociere cu UE ar putea fi amânată din pricina faptului că președintele Viktor Iușcenko nu și-a resp