Cartea a fost editată cu ajutorul nobililor protestanţi din Transilvania, care doreau să îi atragă pe români spre ideile Reformei religioase.

Vorbind despre Banat un scriitor francez de dinainte de primul război mondial, Mario Roques, a tipărit o carte (în limba franceză), în care pomenea şi de traducerea în limba română al Vechiului Testament, carte fundamentală pentru trei religii: iudaism, creştinism şi mahomedanism. Acest Vechi Testament a fost numit „Palia de la Orăştie” (1581-1582). Cartea scriitorului francez Roques a apărut mai întâi la Caransebeş şi a fost prefaţată apoi de Genese, la Paris. Cartea a fost remarcată de prolificul scriitor bănăţean, Mircea Şerbănescu, care ne-a părăsit înspre cel de al 92-lea an de viaţă, nu fără a lăsa condeiul de mână până în ultima clipă, dăruindu-ne, între cele peste 50 de volume-romane, povestiri, schiţe eseuri etc - transmise nouă, românilor, moştentire - şi minunata sa carte, „Dincoace de Palia de la Orăştie” (Editura de Vest – 2004, Timişoara). Prin acest volum, el întăreşte adevărul conform căreia „Palia de la Orăştie” este prima tălmăcire a Bibliei tipărită în limba română, după un original tipărit iniţial în limba latină, fiind sincronă cu celelalte încercări, din toate spaţiile în care au înflorit cultura şi limba românească, de a traduce Biblia, şi a reprezentat un pas major în cultura şi istoria noastră. În epocă, în biserica românească, era folosită exclusiv limba slavonă. „Palia de la Orăştie” evocă numele localităţii hunedorene unde au locuit cei cinci „corifei” - între care şi Victor Herce, Efrem Zăcon ori Moise Peştişel, oameni dăruiţi culturii române care au trudit cu sârg să traducă Biblia apărută, apoi, în Caransebeş. Palia a făcut o ruptură în graiul şi ritualul bisericesc al românilor, pentru că a înlocuit tradiţia slavă cu cea latină, iar biserica românească a trecut apoi, sub influenţa Refor