Potrivit unei ştiri TV, la Roma este în curs inventarierea arheologică a apeductelor subterane, construite în urmă cu două mii de ani.
Toţi responsabilii, de la ministrul culturii, la primar şi la arheologi, sunt încântaţi că iau parte la punerea în circuitul turistic, a unei părţi din reţeaua de apă a antichităţii romane. Ăstimp, la două mii de kilometri distanţă, în Munţii Apuseni, subterane romane mult mai valoroase - galeriile miniere pentru exploatarea aurului de la Roşia Montană - sunt abandonate de un stat vitreg, pe altarul unor interese corporatiste străine. În mod surprinzător, cei mai de neclintit apărători ai acestor nestemate arheologice sunt o mână de localnici care, apărându-şi proprietăţile, pun piedică de netrecut invadatorilor întregii zone miniere. Dacă n-ar fi fost ei, roşieni de caracter şi patrioţi, compania Gold Corporation s-ar fi lăudat încă din 2004 cu primul lingou de aur extras prin puşcarea şi distrugerea unor galerii, fără egal în lume. "Câţiva oameni ca nişte fortăreţe" - aşa-i numeşte reporterul TVR, Gabriel Geamănu, în filmul difuzat luni, 28 octombrie, pe canalul 1 al televiziunii publice. Dezbinarea şi otrăvirea relaţiilor sociale, ca urmare a presiunilor şi achiziţionării ilegale de proprietăţi de către compania minieră - este firul roşu al acţiunii documentarului, cu accent pe rezistenţa "nucleului dur" al sătenilor, care refuză să vândă şi să-şi părăsească locurile natale. "Fortăreţele" sunt moţi simpli, cei mai mulţi în vârstă, pentru care banii nu pot cumpăra ceea ce au moştenit de la părinţi. Într-o acţiune gradată, urmărită de reporter de-a lungul a nouă ani şi intersectată inspirat de secvenţe de la protestele actuale din Bucureşti şi Cluj-Napoca, trăsăturile de caracter ale opozanţilor sunt descrise în scene de mare dramatism, prin coborârea camerei de filmat la "firul ier
