De Ziua Internaţională a Mării Negre, celebrată la 31 octombrie, specialişti din peste 15 ţări, printre care Elveţia, Federaţia Rusă, Italia, Ucraina, Turcia, Bulgaria şi România, se află la Constanţa, pentru o dezbatere internaţională despre starea mediului acvatic din Marea Neagră.

La Conferinţa bianuală a Mării Negre „Marea Neagră – Provocări în vederea atingerii unei stări bune a mediului“ (28-31 octombrie), cercetătorii au discutat despre presiunile pe care ecosistemul Mării Negre le suportă, despre consecinţele asupra biodiversităţii, precum şi despre utilizarea resurselor de energie în bazinul Mării Negre.

Concluziile la care au ajuns specialiştii sunt că Marea Neagră, cu ecosistemul său fragil, prezintă primele semne de recuperare. Poluarea din sursele de pe uscat, deşi este încă intensă, indică o tendinţă de atenuare, atât pentru sectorul industrial, cât şi pentru cel municipal.

Ţările riverane Dunării, principalul afluent al Mării Negre, au interzis folosirea fosfaţilor în detergenţi, ceea ce a dus la micşorarea semnificativă a acestui component chimic în apă. Totodată s-au raportat unele îmbunătăţiri privind sursele de poluare prioritare. S-au raportat un număr redus şi o intensitate scăzută privind fenomenele de înflorire algală în toate statele riverane Mării Negre.

Unele specii, care erau considerate complet dispărute, au fost găsite într-un proces de refacere – de exemplu câmpurile de iarbă de mare Zostera noltei. Stocurile peştilor mici pelagici se refac încet. Efectele adverse ale meduzelor Mnemiopsis leidi sunt atenuate prin invazia altor specii exotice, de exemplu Beroye ovata, care se hrănesc cu Mnemiopsis şi pot deveni un factor limitator pentru dezvoltarea acesteia.

S-a raportat de către statele riverane Mării Negre expansiunea zonelor protejate, incluzând crearea de zone maritime protejate pe lângă cele existente: