Cât de buni trebuie să fi fost ai noştri încât să prindă seva vremurilor la 1848 – Revoluţie, 1859 – Unirea Mică, 1877 – Independenţa şi mai ales ce măiastru s-au pliat la negocieri după Primul Război – Unirea Mare şi cât am recuperat la cel de al Doilea Război Mondial după 1945. Aşa s-au născut lumi şi s-au trasat destine.
Cât de buni trebuie să fim azi când războaiele şi revoluţiile, care au îmbracat alte forme, ară altfel de brazde adânci între noi?!
Cât de buni trebuie să fim în a-i aduce financiar acasă în România pe cei ce mută ceasornicele vremurilor? Cât de uniţi? Şi ambasadori, cu ataşaţi comerciali, şi decidenţii politici din tustrei palatele: Victoria, Cotroceni, Parlament. Dar şi administratori de judeţ şi de oraşe care au sub semnătura bugete ce pot aşterne condiţii favorabile celor atât de curtaţi în timpurile de azi: investitorii străini. Insist şi sustin. Egali cu cei români. Sunt investitori români care şi-ar repatria şi investi banii dacă va veni un semnal şi un cuvânt serios de la conducerea ţării.
Oare cum ar arăta pe aeroporturile – porturile – vămile româneşti o reclamă ce ne lipseste cu desăvârşire?! Aţi aterizat în ţara sudorilor de mare clasă! Aţi coborât pe ţărmul României cu specialişti IT de nivel galactic! Aţi intrat în România cu profesionişti mondiali în petrol şi gaze!
Putem avea turism. Putem avea agricultură. Ce ar fi să avem şi o prezentare a meseriilor pe care le ştim face exemplar – cu resursa umană cu tot – şi în format Iphone şi Android, care să apară pe ecran înainte de anunţarea reţelei telefonice în care ai intrat – ca străin sau ca român întors acasă.
Bine ai venit în România, ţara ce-ţi oferă specialişti în meserii…!
Câţi primari sau preşedinţi de Consilii Judeţene s-au gândit să-şi promoveze la intrarea în oraş sau judeţ oamenii locului şi expertiza lor?!
Avem munţi, avem mare, avem
