În cele ce urmează, o spun pe şleau, va fi vorba despre problemele jurnalismului contemporan aşa cum au fost văzute şi tratate ele la Conferinţa Internaţională „Convergenţa Media" - 2013, desfăşurată săptămâna trecută la Cluj, organizată de Departamentul de Jurnalism din FSPAC - UBB, la aniversarea a 20 de ani de existenţă.

Nu vă grăbiţi să treceţi la alt articol, ca şi cum aţi zappa sau aţi da click, căci sigur nu ştiţi despre ce e vorba. Nici vorbă să descriu cele circa cincizeci de prezentări tematice (deşi ar merita), susţinute de invitaţi din străinătate (şapte) şi din ţară, de la principalele şcoli de jurnalism, şi cele ale studenţilor. Nici n-am să insist asupra importanţei participării profesorului american Henry Jenkins, acest „părinte mondial" al convergenţei media, a profesorului Peter Gross, un specialist în presa internaţională şi, nu mai puţin, în cea românească. De asemenea, abia dacă voi aminti de profesorul americano-clujean Tudor Vlad, al cărui trup se află când în Georgia (SUA) când în Cluj, dar al cărui suflet bate în ambele locuri deodată. Nu e loc decât de a telegrafia prezenţa şi altor invitaţi din Spania, SUA, Turcia şi Franţa, deşi au fost mesagerii jurnalismului din aceste ţări şi vor fi mesagerii jurnalismului românesc în ţările lor.

Mai important este că problemele jurnalismului, dezbătute în acest context select, nu sunt doar ale jurnaliştilor. Mass-media, presa, în înţelesul ei clasic şi modern, sunt serviciul public perfect împărţit în două. Pe de-o parte se află culegătorii, producătorii şi difuzorii de informaţie, într-un cuvânt, jurnaliştii, de cealaltă parte, se află cititorii, telespectatorii, consumatorii sau utilizatorii, într-un cuvânt, publicul. Paradoxal sau nu, tot mai greu de separat. Când sistemul funcţionează, e echilibru, sunt bani, nu e criză şi lucrurile sunt aşezate, toată lumea e mulţumită... În privin