Zilele acestea s-a desfasurat la Bucuresti Forumul Dunarii, un Eveniment de marca organizat de catre Uniunea Europeana. Pentru prima data in istoria Dunarii la Bucuresti s-au reunit si ministri de externe, din toate cele 14 tari riverane si tot ca o premiera putem privi si reuniunea ministrilor dezvoltarii, din aceleasi state dunarene, ceea ce demonstreaza ca Europa incepe sa realizeze imporanta strategica a acestui fluviu, dovada fiind si cele 100 de miliarde de euro puse la dispozitie in acest sens. Este trist ca abia acum Uniunea Europeana observa ceea ce romanii, inca din anii de dinaintea erei noastre si ulterior otomanii, remarcasera si anume faptul ca Dunarea este un punct strategic care trebuia cucerit, pastrat si dezvoltat, insa asa cum spune o veche vorba romaneasca, “mai bine mai tarziu decat deloc”. In marja acestui important Forum, unde au fost prezenti si doi comisari europeni, s-a desfasurat si o Conferinta Stiintifica, unde conducerea Facultatii de Stiinte Sociale, Politice si Umaniste(FSSPU), a Universitatii Titu Maiorescu, in colaborare cu Ministerul Culturii, are deosebitul merit de-a fi introdus pe agenda U.E si acest Eveniment Universitar International. Printre invitatii prezenti, inclusiv cercetatori straini care au fost invitati si la Forumul proriu-zis, s-au regasit si ambasadori, consilieri guvernamentali, dar si ministrul Teodor Melesacanu, directorul Serviciului de Informatii Externe, care mi-a si dat ideea de titlu pentru acest editorial, vorbind printre altele despre securitatea de-a lungul Dunarii, dar si despre faptul ca, in aceste timpuri de criza economica crancena, cand investitiile pentru infrastructura rutiera, sau pentru modernizarea flotilelor comerciale aeriene, sunt tot mai greu de realizat, Dunarea ar trebui privita ca cea mai lunga si mai ieftina autostrada a Europei. Desigur ca in conditiile in care dintre cei 4152 de