S-a dus şi luna lui Brumărel, cea care a pudrat copacii şi câmpul cu brumele cele mici şi, iată, ne pregătim să întâmpinăm Brumarul mare, luna brumei şi a promoroacei, dar şi a vinurilor, când licoarea lui Bachus s-a limpezit deja în butoaie. Aşadar, noiembrie, este cea de-a noua lună dintr-un vechi calendar ce debutează odată cu luna martie.
Dacă în octombrie ţăranii mai aveau speranţă de vreme caldă, în noiembrie situaţia se schimbă radical şi au grijă să încheie treburile din gospodărie astfel încât, dacă zăpada se va năpusti, să nu le provoace neajunsuri. Se spune că în această perioadă se plantează salcia, se “gunoiesc” pomii, se îngroapă via, pentru a nu fi expusă gerului, la fel şi unele specii de arbori şi arbuşti. Dacă vremea e frumoasă, se spune că e bine să fie săpate gropile pentru pomii ce vor fi plantaţi la primăvară iar în jurul copacilor fructiferi din livezi se aşază gunoi putred şi se “întrupează pământului”.
Aşdar, prima zi a lui Brumar este cunoscută sub denumirea de Vrăcel sau Cosmandin. În calendarul ortodox sunt prăznuiţi Sfinţii Cosma şi Damian, Doctori fără de arginţi. Sinaxarul ne spune că tatăl lor, care era necredincios, a murit când ei erau încă copii iar mama i-a crescut în evlavia creştină. “Prin exemplul vieţii ei şi prin citirea cărţilor sfinte, Sf. Teodota a păstrat puritatea vieţii copiilor ei prin respectarea poruncilor lui Dumnezeu. Educaţi şi formaţi ca doctori, ei au primit în dar harul vindecării trupurilor şi sufletelor bolnave prin puterea rugăciunii. Din iubire curată faţă de Domnul şi faţă de semeni ei nu luau niciodată plată pentru serviciile lor, respectând porunca Mântuitorului Nostru Iisus Hristos care a spus: «În dar aţi luat, în dar să daţi»(Mt. 10:8)”. Faima Sfinţilor Cosma şi Damian s-a răspândit în toată regiunea şi oamenii i-au numit Doctori fără de arginţi.
În calendarul popular, Cosman