Miguel Valverde este nu doar cofondatorul unuia dintre cele mai importante festivaluri de film independent din lume şi un om de cinema extrem de dedicat, ci şi un uimitor de bun cunoscător şi un susţinător sincer al Noului Cinema Românesc. Despre ce înseamnă metabolismul unui festival, din interior, dar şi despre ce înseamnă Cinema-ul astăzi şi despre o viitoare manifestare de amploare la anul, numită Zilele Filmului Românesc, puteţi citi în rândurile care urmează.

- După cei zece ani de existenţă ai Festivalului de Film Independent IndieLisboa, care este perspectiva dumneavoastră de la începuturi până în prezent?

- Când am înfiinţat festivalul, de fapt cu nouă ani în urmă, pentru că am avut două ediţii în şase luni, ideea a fost să creăm cât mai rapid un eveniment care putea avea recunoaştere internaţională încă de la început. Aşa că am lucrat pe plan naţional pentru a aduce un public către festival şi, de asemenea, pe plan internaţional, invitând o mulţime de oaspeţi din toată lumea, care puteau promova festivalul în străinătate. La prima ediţie l-am avut în juriu, de exemplu, pe redactorul-şef de la Cahiers du Cinéma, de asemenea pe unul dintre cei mai mari critici de film din Portugalia şi pe unul dintre cei mai buni regizori portughezi. În plus, am colaborat cu două foarte mari festivaluri de film precum Torino şi Tampere, pentru scurt-metraje şi lung-metraje şi l-am invitat pe John Cooper de la Festivalul de la Sundance, primul nostru erou în materie de film independent. Deci nu am avut mulţi invitaţi, dar cei pe care i-am avut constituiau o garanţie că aveam de gând să existăm şi în următorii zece ani! S-a dovedit o ediţie de mare succes şi, de atunci, am început să creştem în fiecare an şi să organizăm festivalul pe care ni l-am dorit încă din prima clipă. Nu este un festival de ”covor roşu” - deşi avem o mulţime de ”covoare roşii” în