În iunie 1966, Nicolae Ceauşescu a fost prezent în judeţul Vâlcea pentru a vizita combinatul Oltchim. Data vizitei a coincis cu împlinirea a 118 ani de la izbucnirea Revoluţiei Paşoptiste. Ştiut fiind faptul că în 1848, în Râmnicu Vâlcea, s-a cântat pentru prima oară imnul „Deşteaptă-te, române!”, vâlcenii au ţinut să-i facă lui Ceauşescu o primire mai puţin obişnuită.

Petre Purcărescu, directorul Muzeului de Istorie din Vâlcea din acea perioadă, s-a gândit să reconstituie momentul din vara anului 1848, când generalul Gheorghe Magheru, comandant al trupelor revoluţionare din Ţara Românească, şi-a aşezat tabăra pe câmpul de la marginea oraşului Râmnicu Vâlcea, aproape de locul unde s-a construit, un secol mai târziu, combinatul Oltchim. Acesta propusese şi să se intoneze „Deşteaptă-te, române!”, cântec interzis însă în perioada comunistă. Iniţial, cea de-a doua propunere a fost respinsă.

„A fost o şedinţă la partid despre cum să organizăm primirea lui Ceauşescu. Eu am propus să reorganizăm tabăra lui Magheru şi toată lumea a fost de acord. Am făcut un plan, l-am trimis la Comitetul Central, dar nu ne-au aprobat şi intonarea imnului de acum al României. Aprobarea nu ni s-a dat în scris ci, abia când coloana oficială în care se afla Ceauşescu a ajuns la Drăgăşani, am primit mesaj telefonic că este de acord să cântăm”, spune Petre Purcărescu.

Pentru primirea lui Nicolae Ceauşescu s-au făcut repetiţii timp de nouă zile, în intervalul 07.00-13.00. Pentru intonarea imnului „Deşteaptă-te, române!”, mulţimea strânsă pe câmpul de la Râureni a avut foarte puţin timp la dispoziţie pentru a repeta.

“Am repetat două ore până să vină Ceauşescu. S-a făcut apel la populaţia prezentă care ştia să cânte „Deşteaptă-te, române!” şi o doamnă doctor, de la Govora, a venit la microfon şi a început să cânte până când au învăţa