La Chişinău, tema summit-ului de la Vilnius domină agenda publică. Buletinele de ştiri, emisiunile de dezbateri sunt pline de vizite oficiale şi declaraţii încurajatoare la nivel înalt. Integrarea europeană a rămas la etajele de sus ale puterii.

S-a făcut prea puţin pentru a se aduce la cunoştinţă publicului conţinutul acordurilor negociate cu Occidentul, nu s-a explicat suficient că reformele au fost iniţiate nu de dragul europenilor, ci pentru binele Moldovei.

În schimb, după ce coaliţia de la putere s-a stabilizat, rănită grav la vânătoarea din Pădurea Domnească, am avut din abundenţă în ultimele luni acţiuni de incitare a minorităţilor naţionale împotriva proiectului european, am avut proteste cu toboşari roşii şi blesteme fundamentalist-ortodoxiste pe treptele Parlamentului. La rândul lor, partidele extraparlamentare au declanşat un tir încrucişat, care nu iartă pe nimeni. Retorica justiţiară nu implică nici o responsabilitate şi mizează pe capitalizarea nemulţumirilor, în condiţiile în care viaţa moldovenilor în prag de Vilnius nu s-a îmbunătăţit semnificativ ci, din contră, a devenit mai grea.

Comuniştii încearcă prin manifestaţii zgomotoase să inducă impresia că moldovenii sunt împotriva integrării europene. Doar că „revoluţia” PCRM a dat chix. Moldovenii se feresc instinctiv de acţiuni violente. Din păcate, apatia lor civică e mult prea adâncă şi-i menţine în postura de victime mute, care aşteaptă în van un „izbăvitor”. Să nu fie un izbăvitor mincinos...

Presate de împrejurări (şi de sondaje), partidele de la guvernare au hotărât să convoace un miting pentru a demonstra lumii voinţa pro-europeană a Moldovei. Ideea a fost deja criticată şi ironizată în presă – după atâtea afaceri suspecte şi scandaluri de corupţie, actuala putere nu prea mai are obraz să lanseze chemări către popor. Totuşi, convocarea unei m