Puţin mai mult de un sfert dintre localităţile judeţului sunt racordate la reţelele centralizate de apă, dar pericolele nu-i ocolesc nici pe locuitorii de aici, datele DSP relevând că nitriţii, în mediul rural, şi clorul peste limita admisă, în oraşe, lipsesc foarte rar din apa de la robinete.

O problemă cunoscută de ani de zile, cea a calităţii apei, rămâne încă nerezolvată la nivelul judeţului. În timp ce furnizorii de apă ne îmbrobodesc de fiecare dată când au ocazia cu poveşti frumoase, analizele de laborator îi dau de gol constant. Conform acestora, reţelele de apă din Slatina, Balş şi într-o mai mică măsură Corabia furnizează apă în care clorul rezidual liber depăşeşte limita maximă admisă. Şi nu oricum. Din 30 de probe prelevate la Slatina, în septembrie, toate au dovedit concentraţii de clor peste limită. La fel s-a întâmplat în Balş, în cazul Caracalului doar două probe, din 18, fiind neconforme la acest parametru, în timp ce la Corabia, din şapte probe, toate s-au dovedit în regulă. Vestea bună este că apa din oraşele menţionate este conformă bacteriologic. Situaţia a fost, în primele două localităţi menţionate, relativ la fel şi în 2012, Caracalul neprezentând, însă, atunci, depăşiri la clor.

Aproximativ 30 de localităţi rurale cu reţea, în mod oficial

Confortul ajunge nu greu, ci deosebit de greu la sat, doar aproximativ 30 de localităţi rurale având sistem centralizat de alimentare cu apă şi, posibil, alte câteva pentru care încă nu s-a solicitat avizul sanitar de funcţionare. Cât de bună este apa, mai bine-nghiţi fără să te-ntrebi, dacă n-ai bani de apă îmbuteliată. La Iancu-Jianu, spre exemplu, din şapte probe recoltate, cinci s-au dovedit neconforme bacteriologic şi şase fizico-chimic. La Găvăneşti, situaţia este chiar mai gravă, din cinci probe prelevate, toate fiind, bacteriologic, proaste pentru că pentru analiza fizico