În urmă cu 40 de ani, Galaţiul era scena unuia dintre cele mai filme produse în anii '70. Inspirat din realitate, filmul „Explozia” a fost, aşa cum spunea şi Bujor Râpeanu, un film catastrofă, agrementat cu condimente politico-morale ale realităţii socialiste din epocă.
Regizorul Mircea Drăgan s-a inspirat dintr-un eveniment real, întâmplat prin anii '70 şi mediatizat intens de presă la vremea respectivă. Pe scurt, nava Poseidon, înregistrată sub pavilion panamez, care transporta 4.000 de tone de îngrăşământ agricol (azotat de amoniu) este cuprinsă de flăcări, în sala maşinilor. Nava reuseşte să trimită un SOS, recepţionat de căpitănia portului Galaţi. Secretarul de partid, Primarul şi căpitănia portului îşi dau seama de repercursiunile unei explozii a navei. Echipajul navei părăsise incinta, sărind în apă. Acolo apare echipa de intervenţie, apar şi localnici care vor să ofere ajutor.
Distribuţia este una de zile mari: Radu Beligan, Toma Caragiu, Gheorghe Dinică, Jean Constantin, Mircea Diaconu, Florin Piersic, Dem Rădulescu, Colea Răutu, Draga Olteanu Matei, George Motoi şi mulţi alţi grei ai cinematografiei româneşti din acea perioadă.
Criticii de cinematografie şi-au spus şi ei părerile despre acest film. „Viaţa paşnică a oraşului care habar n-are de primejdie e bine prinsă... şedinţele primului secretar sunt ridicole. O simte până şi un personaj când lasă să-i scape teribilul adevăr: „Acu’ sare totu’n aer şi ne strică ordinea de zi!”. „Omul-nou” e prins în faţa „testului-limită” agrementat când de clişee retorice inspirate, când de discursuri oficiale, când de replici „dezinvolte” precum cea a descoperitorului unei supravieţuitoare captive a epavei, adevărat cuptor plutitor, printre conductele sub presiune: „Puicuţo, cine te-a închis aici?”. Eroii fără panaş sunt la fel de ireali ca şi „oficialii”: Jean Constantin e pus să facă şotii lăutăreşti
