Criza economică care a forţat reducerea brutală a sectorului bancar cipriot ar putea costa insula mai mult decât dublul PIB-ului său până în 2020, au anunţat joi experţi bancari, transmite Reuters.

Riscurile excesive asumate de bănci şi incapacitatea autorităţilor de a gestiona criza a dus Ciprul aproape de ruina financiară în martie, devenind prima ţară din zona euro care a impus restricţii asupra mişcărilor de capital în ideea de a evita o fugă la ghişeele băncilor, după ce deponenţii au fost obligaţi să participe cu fondurile proprii la recapitalizarea primei bănci, iar cea de-a doua mare bancă din ţară a fost închisă. Treptat aceste restricţii au fost relaxate însă în continuare retragerile de numerar de la ATM-uri sunt limitate la 300 de euro pe zi.

Ciprul ar trebui să ia în considerare ridicarea restricţiilor asupra mişcărilor de capital, emiterea de garanţii de stat asupra tuturor depozitelor şi apoi să obţină angajamentul UE că va furniza capitalul necesar în caz de nevoie, a explicat grupul de experţi bancari.

'De departe problema cea mai urgentă cu care se confruntă astăzi băncile este lipsa încrederii în sistem', a declarat britanicul David Lascelles, care conduce comisia internaţională ce analizează viitorul sectorului bancar din Cipru.

Experţii apreciază că economia cipriotă va simţi impactul crizei bancare în anii următori. Pe termen lung, până în 2020, pierderile pentru economia de 17 miliarde de euro a Ciprului se vor situa între 35,3 şi 16,7 miliarde de euro, sau între 233 şi 110% din PIB.

Lipsa de încredere în sectorul bancar cipriot este demonstrată prin scăderea depozitelor, tendinţă care a continuat în ciuda restricţiilor impuse în martie, a explicat expertul britanic.

După lungi negocieri, reprezentanţii FMI, CE, BCE au acceptat, la finele lunii martie, să acorde Ciprului un împr