De ce ne e dor de acasă...

- De câteva săptămâni, publicul românesc s-a re­în­tâlnit cu tine, în calitate de gazdă a emisiunii "Du­minica în familie", de la TVR1. De Sfântul Dumitru toată lumea se mută. Ţi-ai făcut şi tu geamantanul să vii acasă?

- Nu, din păcate. În continuare fac naveta Bucu­reşti-Roma, ba chiar am adăugat câteva direcţii pe iti­ne­rariu: Chişinău şi Los Angeles, acolo unde înre­gis­trez un album cu cântece de Crăciun, pe care îl voi lan­sa în decembrie. Iar pe lângă aceste destinaţii "fixe", mai există şi altele, care-mi sunt impuse de tot felul de proiecte. De pildă, acum, tocmai ce m-am întors de la Hong Kong, unde am mers pentru deschiderea unui magazin. Celebrul producător de ceasuri de lux U-Boat mi-a propus să devin imaginea internaţională a brandu­lui, şi aşa, iată-mă în avion spre Hong Kong. În curând, voi pleca în Rusia, la Moscova, acolo unde se organi­zea­ză ediţia din acest an a concursului Miss Univers şi unde, în beneficiul "Duminicii în familie", îl voi in­tervieva pe Donald Trump. Aşa că după cum vezi, sunt la fel de plimbăreaţă cum mă ştii. (râde) De altfel, îţi mărturisesc că nici o secundă nu mi-a trecut prin minte să mă întorc în România cu arme şi cu bagaje, cum se spune. Aşa cum nici în Italia nu cred că voi îmbătrâni. Pen­tru mine, locul de vis de pe această planetă îl repre­zintă America. Şi asta, dintr-un motiv simplu: pentru că acolo, dacă munceşti cu râvnă şi se­rio­zitate, chiar poţi să realizezi orice. Aici, pe bătrânul continent, ne­po­tismul sau "relaţiile" încă funcţionează ca înlocuitori de muncă şi de talent, şi asta nu e corect.

- După atâţia ani de navetă România-Italia, ai pu­tea să explici ce vino-ncoace are ţara noastră, încât ma­­joritatea românilor care o părăsesc plâng după ea?

- Cred că explicaţia pen­tru această stare de fapt, ab­­solut reală, o reprezintă mag