La mijloc de octombrie, Asta Film Festival a sărbătorit la Sibiu douăzeci de ani de existenţă, douăzeci de ani de la ediţia inaugurală.
Atunci, festivalul s-a ţinut cu o sponsorizare salvatoare... de două tone de cartofi, proiecţiile s-au derulat pe un televizor, într-o sală mică, din care mulţi spectatori ieşeau revoltaţi de realismul filmelor. Dacă ar fi spus cineva că, peste ani, filmele vor rula în cea mai spaţioasă sală de spectacole a oraşului, că sute de copii vor vedea aici primul film pe marele ecran, că vor veni regizori din întreaga lume să-şi aducă la Sibiu filmele în premieră, că Astra Film Festival va deveni un reper important pe harta mondială a documentarului ar fi fost de bună seamă considerat sărit de pe fix. "Mai întâi a fost o bicicletă, pe care am dat-o la schimb pe un aparat de fotografiat", povesteşte fondatorul festivalului, Dumitru Budrala, în filmul ce redă istoria AFF. Apoi a venit pasiunea pentru cinematografie. După ce o perioadă a fost învăţător la sat, acolo unde umbla pe uliţe desfundate, cu megafonul, să strângă oamenii la proiecţiile de film, fiul de păstor din Mărginimea Sibiului a ajuns un reputat realizator de filme documentare. După care a pornit de la zero această iniţiativă nebunească: Astra Film Festival. "Visul meu a fost să creez la Sibiu un spaţiu în care să poată rula documentarele, filmele care reflectă lumea în care trăim. Chiar părea un vis atunci", spune Dumitru Budrala. "Am crezut de la bun început că oamenii sunt capabili de resurse nebănuite. Dacă ne mobilizăm, dacă ne găsim un scop în care credem şi ne concentrăm pe el, ne putem canaliza energiile în acea direcţie. Şi iată că se împlinesc douăzeci de ani de când am început acest proiect ambiţios şi deloc realist în acel moment. Era începutul anilor '90, cu mineriade, conflicte interetnice, inflaţie galopantă. Nu exista internet, invit
