Cele mai multe meserii pentru care sunt pregătiţi elevii în învăţământul profesional din România nu sunt căutate de angajatori. În schimb, pentru specializările cerute, sistemul nu oferă calificare.

Pentru 48 de ocupaţii căutate pe piaţa muncii nu se oferă pregătire în şcolile profesionale şi tehnologice sau postliceale din România. În schimb, se pregătesc elevi în învăţământul vocaţional pentru alte 20 de ocupaţii care nu mai sunt cerute de angajatori în prezent. Aceasta este concluzia Raportului privind corelarea ofertei educaţionale şi formare profesională cu cerinţele pieţei muncii, realizat de Blocul Naţional Sindical (BNS) în cadrul proiectului „Catalizatori pentru formare profesională”, prezentat ieri în cadrul unei conferinţe.

Studiul a încercat să arate cât de mare este discrepanţa între specializările cu care ies elevii din învăţământul profesional şi cererea de pe piaţa muncii la ora actuală, discrepanţă ce reprezintă una dintre cauzele şomajului ridicat în rândul tinerilor. Astfel, la nivel naţional, specialiştii BNS au constatat că pregătim prea mulţi secretari şi specialişti din domeniul salarizării şi administrativ, dar şi tehnicieni în diferite domenii, de la telecomunicaţii, radio şi TV, la veterinari sau operatori pentru traficul naval şi aerian. Aceaşi raportare la cererea transmisă de angajatori a numărului elevilor şcolarizaţi anul trecut în licee tehnologice, şcoli profesionale sau posliceale arată că nu formăm destui muncitori în industria extractivă şi construcţii, de textile, blănuri şi piele, şi nici destui zugravi, vopsitori, curăţători de faţade, agenţi şi brokeri în vânzări sau casieri.

Practic, aproape 70% dintre elevi se pregăteau anul trecut în specializări precum tehnicieni în ştiinţele inginereşti - 50.000 de elevi, asistenţi medicali şi moaşe - 18.000 elevi, agenţi în centre de informare şi funcţionari în domeniul