Gheorghe Cojocaru: „La manifestările culturale şi ştiinţifice, desfăşurate, în aceste zile, sub egida Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi a Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” din Chişinău, prin care se comemorează 340 de ani de la naşterea şi 290 de ani de la trecerea în nefiinţă a ilustrului cărturar Dimitrie Cantemir, este reliefat profilul umanist şi universalist al acestei figuri emblematice, pentru cultura şi ştiinţa noastră naţională, ca şi pentru cea europeană sau orientală, deopotrivă. Opera umanistului enciclopedist Dimitrie Cantemir ilustrează, prin excelenţă, fenomenul sincretismului cultural între Evul Mediu şi Renaştere, între Occident şi Orient, reprezentând o moştenire spirituală de dimensiuni continentale.”

Europa Liberă: Întrucât secolul XXI, cel puţin, debutul acestuia, este, mai curând, unul al antagonismelor, dintre Occident şi Orient, ar fi firească întrebarea dacă Dimitrie Cantemir este un scriitor actual?

Gheorghe Cojocaru: „Odată cu trecerea timpului, se văd mai bine dimensiunile gigantice ale operei sale şi de la Chişinău, Bucureşti, de la Moscova, Berlin, Roma sau Istanbul. Scrisul marelui cărturar a fost marcat de tradiţiile Orientului şi Occidentului, existând în mediul specialiştilor o dispută neîncheiată, până astăzi, asupra primordialităţii elementelor culturale care l-au influenţat, dar ceea ce este neîndoielnic este faptul că opera sa fundamentală s-a inspirat şi alimentat din creaţia populară, din limba maternă, pe care a mânuit-o cu măiestrie. Din perspectiva timpului actual, Cantemir, ca poliglot şi cu preocupări în diverse domenii, rămâne un gânditor la răscrucea civilizaţiilor şi, totodată, după cum observa Şerban Cioculescu, „simţirea lui era al unui moldovean, însufleţit de cel mai fierbinte patriotism.”

Europa Liberă: La umila mea părere, Cantemir, ca şi Ştefan cel