Un paradox american: reducerea deficitului public a atins o amploare fara precedent in ultima jumatate de secol, dar nu pe fondul unei reale vointe politice a administratiei, ci a crizei bugetare, scrie AFP.
Cifrele publicate miercuri la Washington fac sa paleasca de invidie numeroase tari europene angajate in planuri de austeritate. Deficitul finantelor publice americane s-a redus cu 37,5% in cifre anualizate, aducand deficitul Statelor Unite de la 7,0% la 4,1% din Produsul Intern Brut (PIB), fata de peste 10% in 2009.
Administratia Obama nu pare insa sa se laude cu aceste sume. Presedintele i-a lasat grija de a comunica aceste date secretarului Trezoreriei.
"Sub mandatul presedintelui (Barack) Obama, deficitul natiunii a scazut in cursul ultimilor patru ani in ritmul cel mai rapid de la la Doilea Razboi Mondial", a notat Jacob Lew, fara insa a insista pe spectaculosul recul din acest an.
Motivele acestei discretii sunt simple: guvernul nu dorea un recul de asemenea amploare in 2013, de teama de a nu afecta cresterea aflata inca in convalescenta si de a frana relansarea angajarilor.
Austeritatea fortata
In lipsa unui acord intre republicani si democrati, cheltuielile statului federal au fost, din martie, amputate de taieri automate de cheltuieli, concepute in vara lui 2011 in timpul unei crize precedente a datoriei si in incercarea de a forta cele doua tabere sa se inteleaga. Dar compromisul nu a fost niciodata gasit la timp.
Rezultatul: conturile publice afiseaza pe exercitiul fiscal 2013, incheiat la finele lui septembrie, o reducere a cheltuielilor cu 2%, in special in armata si educatie, afectand investitiile publice.
"Administratia a repetat in continuu ca aceste reduceri erau prea mari pentru un an si ca nu sunt favorabile", reaminteste Joseph Gagnon, fost responsabil al T
