Un tânăr de 30 de ani din comuna Hilişeu Horia îşi câştigă existenţa din vânzarea coşurilor şi a panerelor realizate de el, din răchită.
Mihai are 30 de ani. Este tatăl a trei copii, niciunul mai mare de şase ani. Locuieşte alături de cei mici şi de soţie într-o încăpere a fostului pichet de grăniceri de la graniţa cu Ucraina, în comuna Hilişeu Horia. Este o clădire mare, dărăpănată, cu zidurile scorojite în care îşi duc zilele alte aproximativ 45 de suflete. De la copii de câteva luni până la oameni care au peste 70 de ani. Au ajuns aici după inundaţiile devastatoare din 2010, când gospodăriile lor au fost făcute una cu pământul de puhoaiele de apă.
"Hilişeu Horia a fost atunci a doua cel mai grav afectată localitate după municipiul Dorohoi. Sute de oameni au rămas atunci fără acoperiş deasupra capului. Pe o parte dintre ei i-am adus să locuiască aici. Cei care stau aici au rămas aici - nu aveau acte de proprietate şi nu am avut altfel cum să îi ajut", spune primarul comunei Hilişeu Horia, Ioan Butnaru.
Mihai Tănăsucă a venit în comuna Hilişeu Horia, pentru soţia sa, din comuna Cristineşti. Aici el a învăţat de la socrul său să împletească coşurile din răchita culeasă din împrejurimi.
"Este culeasă de mine din zonă. Merg şapte-opt kilometri. Îmi iau bicicleta, că am o bicicletă, şi aduc răchita. Trebuie aleasă foarte bine. Dacă nu e cea bună se rupe şi nu îţi cumpără nimeni marfa dacă e defectă. Înainte foloseam lozie, care se fierbea. Acum s-a pierdut obiceiul. Ca să fac un paneraş aşa mic durează cam o oră. Dacă am materialul pregătit", dacă nu durează mai mult, spune bărbatul.
Produsele sunt mai apoi vândute pe preţuri de nimic prin satele învecinate.
"Iau câte opt-zece lei. Depinde cum mă înţeleg cu omul. Câteodată iau cereale, cartofi la schimb. Ce să fac? Trebuie să îmi întreţin familia că
