Probabil că numele Jack Ludwig nu vă spune nimic. Şi nici nu prea ar avea de ce. Scriitor de origine canadiană, stabilit în Statele Unite, a publicat trei romane mediocre şi mai multe volume de reportaje inspirate de lumea sportului. Prolixe, dominate de un stil jurnalistic simplist, cărţile lui n-au impresionat pe mai nimeni – cu o singură excepţie: pe marele său prieten, Saul Bellow.

Originea canadiană comună şi prietenia intensă care i-a legat explică, şi în acest caz, de ce mai aţipeşte bunul Homer. Fraternitatea s-a încheiat pe la sfârşitul anilor ’50, în condiţii oribile, înveşmântate în cea mai respingătoare formă de trădare: bunul prieten Jack nu s-a mulţumit doar cu sentimentele arătate lui Bellow, ci i-a sedus şi soţia.

Apărându-se de acuzaţii pe care le credea nemeritate, femeia despre care e vorba, Alexandra Tschacbasov (Sondra) a pretins că ea n-a fost decât un al treilea element intruziv în „adevărata pasiune” care-i unea pe cei doi bărbaţi. Cu alte cuvinte, ea ar fi consimţit la „finalizarea practică” a unui act care nu s-a produs doar pentru că Bellow şi Ludwig erau heterosexuali... Văzută dinafară, legătura dintre Saul Bellow şi Jack Ludwig a fost una de dominaţie, dependenţă şi supunere. Bellow părea a fi stăpânul, în timp ce Ludwig se simţea bine în rolul de frate mai mic (era mai tânăr cu şapte ani). În fapt, e greu de spus cine avea în mână biciul şi cine era sclavul, de vreme ce lucrurile s-au sfârşit atât de prost, cu divorţul de Sondra (a doua soţie) şi ruperea relaţiilor cu prietenul canadian.

La sfârşitul anilor ’50, când Bellow a fost invitat să predea la Universitatea din Minnesota, a pus drept condiţie să i se ofere un post şi lui Jack Ludwig, cu care se împrietenise pe când lucrau amândoi la Bard College. De altfel, Ludwig împreună cu soţia lui fuseseră martorii căsătoriei lui Bellow cu Sondra. Foarte curând, toa