Al doilea caz vindecat de infecţia HIV În preambulul conferinţei de medicină translaţională „What Will it Take to Achieve an AIDS-free World?“ (De ce este nevoie pentru o lume fără SIDA?), organizate la San Francisco, în perioada 3–5 noiembrie, de cele două „nume mari“ din portofoliul Elsevier – Cell şi Lancet –, câteva articole pregătesc cumva terenul pentru subiectele care vor fi pe agenda globală a evenimentului. Astfel, un studiu1 publicat joi (24 octombrie) în revista Cell de un grup de la Johns Hopkins descrie existenţa, în limfocitele T CD4-pozitive, a unor clone provirale ce şi-au păstrat capacitatea de replicare, în pofida tratamentului antiretroviral administrat pentru infecţia cu HIV-1. Îngrijorător este, conform studiului american, faptul că rezervorul de virus latent ar fi de 60 de ori mai mari decât se credea şi se estima anterior. Chiar dacă posibilitatea vizei curative a tratamentului nu poate fi exclusă în anumite situaţii, „eliminarea rezervorului latent este o problemă majoră şi este greu de precizat cât timp va trece până să găsim o soluţie în acest sens“, declară profesorul Robert F. Siciliano, autorul-coordonator al studiului din Cell. Dovada neaşteptată că eliminarea completă a virusului este posibilă – chiar dacă în situaţii foarte speciale – vine din aceeaşi zonă-lider în cercetarea biomedicală, tot de la un grup de la Universitatea Johns Hopkins, care a publicat miercurea aceasta (23 octombrie), pe site-ul revistei New England Journal of Medicine, o foarte interesantă comunicare2 de caz: al doilea pacient la care s-a documentat vreodată vindecarea completă a infecţiei HIV. Primul caz, denumit „pacientul Berlin“, comunicat în paginile aceleiaşi reviste în 20093, documenta vindecarea infecţiei cu HIV-1 la un pacient aflat în tratament pentru leucemie mielogenă acută, la care s-a practicat chimioterapie ablativă totală, radiote