Exponatul lunii noiembrie de la Muzeul Judetean de Istorie si Arheologie Maramures este o tabla de mester cizmar. Aceasta are o forma de caseta, cu partea superioara prinsa in balamale de peretele casetei (in partea dreapta) si prevazuta initial cu un sistem de inchidere. De forma neregulata, partea superioara este terminata in valuri simetrice, avand imprimat un text asemenea unui chenar. In plan central se afla o cizma vazuta din profil si un cutit de taiat piele, simbolizand mestesugul cizmaritului. in partea de jos este gravat anul 1816.
Din regulamentul breslei, intarit de magistratul orasului in 1581 si aprobat in 1588 de catre principele Transilvaniei Sigismund Bathory, pe langa organizarea, conducerea si raporturile din cadrul breslei, de intaietatea avuta in cumpararea pieilor si monopolul asupra pietii, rezulta grija deosebita acordata calitatii produselor. Daca pielea din care erau confectionate diferitele marfuri era arsa sau daca incaltamintea era necorespunzatoare se lua masura taierii respectivelor obiecte, iar mesterul care le-a produs era amendat cu un florin, suma destul de mare, daca tinem cont de faptul ca, in secolul al XVI-lea, o pereche de incaltaminte cusuta cu cuie costa 65 de bani, iar cea cusuta cu acul 50 de bani; incaltamintea pentru femei costa 33 de bani, iar cea pentru copii 25 de bani. Preturile au ramas neschimbate pana in anul 1629, cand, ca urmare a scumpirii pieilor si a incaltamintei, principele Gabriel Bethlen a aprobat noi preturi.
La intrarea in breasla, tinerii mesteri trebuiau sa efectueze patru lucrari: o pereche de cizme cu caramb drept, o pereche de cizme cu pinteni, o pereche de papuci si o pereche de ciorapi din piele. In plus, noii intrati in breasla aveau obligatia de a achita patru florini pentru lada breslei.
La ucenici se facea o diferentiere intre cei care faceau ucenicia cu pla
