Un mecanism comun UE de rezoluţie bancară este necesar pentru luarea de măsuri rapide în cazul falimentelor unor bănci, dar este de preferat ca România să nu ajungă în situaţia de a-l folosi, aplicând normele privind capitalul şi lichiditatea, potrivit directorului juridic al BNR, Alexandru Păunescu, informează Mediafax. "E important să avem un mecanism de rezoluţie armonizat la nivelul Uniunii Europene, dar nu e de dorit să trebuiască să-l folosim. Rezultatul cel mai de dorit pentru noi este ca credibilitatea privind capitalul şi lichiditatea să fie aplicată corect, încât să nu trebuiască să folosim un plan de rezoluţie la nivelul unei instituţii de credit", a declarat Păunescu, la un seminar organizat de banca centrală.
El a precizat că mai este mult de muncă pentru construcţia unui mecanism de rezoluţie credibil, iar adoptarea directivei de rezoluţie bancară este un deziderat întrucât este foarte important ca toate băncile să vorbească un limbaj comun.
Păunescu a explicat că, la nivel european, schema de rezoluţie pentru a trata băncile cu probleme face parte din uniunea bancară, ideea acesteia din urmă ivindu-se ca o soluţie de a "sparge bucla negativă" între bănci şi state suverane, pentru a asigura funcţionarea optimă a mecanismului de transmitere monetară, integrarea şi stabilitatea financiară, dar şi supravegherea naţională. "În acest sens, trebuie creat un singur manual de reguli, un singur mecanism de rezoluţie bancară, un sistem comun de schemă de protecţie a depozitelor care fac parte din uniunea bancară. Acest unic mecanism de rezoluţie trebuie să asigure gestionarea eficace a crizelor bancare pentru a minimiza consecinţele sale negative asupra economiei şi utilizarea de fonduri de bani publici, ceea ce înseamnă intervenţia Guvernului, aşa-numita bail-out, salvarea cu banii contribuabililor. Asta a dus însă la mai mult hazard moral şi subm
