Titlul articolului meu pare a sugera că e vorba de nişte aventurieri. În realitate, e vorba de nişte bolnavi. O boală recent diagnosticată, dar care face deja ravagii.

Dosarul hebdomadarului francez „Le Nouvel Observateur“ din 17-23 octombrie îi e consacrat în întregime acestei boli. Sunt consultaţi neuropsihiatri, specialişti în ştiinţele educaţiei, psihologi, sociologi, biochimişti şi alţii. Părerea unanimă este că dependenţa de internet, în toate formele acestuia, devine pe zi ce trece o maladie mai răspândită decât oricare alta. Să rezumăm dosarul.

Lipsiţi de sentimente

Toţi cei supraconectaţi la net ar fi expuşi unui dezechilibru cerebral datorat faptului că emisfera stângă a creierului se dezvoltă disproporţionat faţă de cea dreaptă. Emisfera stângă este partea „digitală“ a creierului uman, aceea a aritmeticii, cifrelor, limbajului şi categoriilor. Emisfera dreaptă, nepusă la contribuţie prin supraconectarea la net, este aceea „analogică“, aceea a intuiţiilor, culorilor, formelor, metaforelor şi emoţiilor.

Roland Jouvent, autorul cărţii „Creierul magician“, scrie de pildă: „Empatia îşi are sediul în creierul emoţional. Dezvoltarea exagerată a inteligenţei digitale dă naştere unor forme de autism“. Nu, desigur, Alzheimer, nici demenţă, dar dependenţă. „Internetul activează aceleaşi zone ale creierului ca şi drogurile“, susţine un adictolog de la spitalul Bichat din Paris. Dependenţii devin incapabili de afecţiune, de compasiune, de sentimente, în general.

Rezultatele dependenţei de net sunt multiple şi aproape fără excepţie negative, mai ales în formarea copiilor şi adolescenţilor. Un specialist în psihologia cognitivă dă următorul exemplu: „O mamă îi arată copilului ei de 1 an o păpuşă. Trăgând un fermoar cusut pe burta păpuşii, mama scoate la iveală un clopoţel. Foarte repede, copilul va învăţa să găsească singur clopoţelul. Dacă