Impresionismul continuă să reverbereze (şi) pe la noi, plein-air-ul îi va fi îmbiat (amăgit) dintotdeauna pe cei înclinaţi să „asculte“ muzica lumilor şi a umbrelor în continuă schimbare. Aşa se întâmplă şi cu Constanţa Jarnea, membră a Asociaţiei Artiştilor Plastici din România, biolog de formaţie, care şi-a făcut din pictură şi refug Publicitate iu, şi cale. Dacă în peisajele cu portret (sau portret în peisaj) ea cochetează cu impresionismul autohton, în clasicele flori (în glastră, în câmp, în gând) rămâne tributară soarelui adunat în corolele fragile sau semeţe din buchete ca nişte cărţi poştale ilustrate vestind în felul lor inocent că iar e primăvară sau că „a venit, a venit toamna“. Practicând cu precădere pictura de şevalet şi grafica de carte, Constanţa Jarnea continuă să-şi perfecţioneze stilul, studiile de pictură făcute cu profesorii Mariana Voicu şi Florin Şuţu constituind un punct de plecare deloc neglijabil de la care îşi poate continua propriul drum. Sala Rondă de la Cercul Militar Naţional din Capitală a găzduit expoziţia sa – Flori şi pajişti – reunind lucrări de pictură în ulei, grafică (superbe griurile din ciclul „Zboruri“) – după ce cu doi ani mai înainte a fost prezentă cu prima personală la Galeria Elite Prof Art, apoi la Librăria „Mihai Eminescu“ din Bucureşti, iar lucrările sale sunt deja prezente în colecţii de artă de la noi sau de pe alte meleaguri. Pictura biologului Constanţa Jarnea este o reflectare a lumii florale într-un univers care a cam uitat de linişti. Peisajele sale – oglindă întoarsă spre chipul schimbător al timpului.

Impresionismul continuă să reverbereze (şi) pe la noi, plein-air-ul îi va fi îmbiat (amăgit) dintotdeauna pe cei înclinaţi să „asculte“ muzica lumilor şi a umbrelor în continuă schimbare. Aşa se întâmplă şi cu Constanţa Jarnea, membră a Asociaţiei Artiştilor Plastici din Români