Pe lângă sute de opere, Mihail Sadoveanu a acumulat în timpul vieţii şi o avere importantă. Susţinător al comuniştilor, devenind primul preşedinte al Marii Adunări Naţionale după alungarea Regelui Mihai, Sadoveanu a beneficit din partea PCR de un trai luxos.

Mihail Sadoveanu rămâne şi astăzi unul dintre cei mai controversaţi scriitori din judeţul Suceava. Născut în 1880 în Paşcani, Sadoveanu a murit la 19 octombrie 1961 în Vânători-Neamţ, dar Fălticeniul a fost locul pe care l-a iubit cel mai mult, unde a scris printre cele mai importante opere.

Mihail Sadoveanu a fost un scriitor, povestitor, nuvelist, romancier, academician şi om politic român. Este considerat unul dintre cei mai importanţi prozatori români din prima jumătate a secolului al XX-lea. Opera sa se poate grupa în mai multe faze: o primă etapă sămănătoristă, cea de început, a primelor încercări, nuvele şi povestiri, o a doua mitico-simbolică, din perioada interbelică, şi o ultimă fază care corespunde realismului socialist, în acord cu perioada socialist-comunistă la care Sadoveanu va adera ideologic.

Părinţii lui Mihail Sadoveanu au fost avocatul Alexandru Sadoveanu din Oltenia şi Profira Ursache, fată de răzeşi, din localitatea Verşeni, părinţii nefiind căsătoriţi paternitatea scriitorului a fost recunoscuta abia în anul 1891. Sadoveanu a absolvit gimnaziul „Alecu Alecsandru Donici” la Fălticeni. În anul 1904 Mihail Sadoveanu s-a stabilit la Bucureşti şi s-a căsătorit. Pe parcursul vieţii a avut 11 copii. În 1910 este numit în funcţia de director al Teatrului Naţional din Iaşi. Devine membru al Academiei Române în 1921.

Sadoveanu, moşier convertit la comunism

După anul 1945, opera lui Sadoveanu virează spre ideologia noului regim comunist, publicând opere afiliate curentului sovietic al realismului socialist, celebre fiind romanul Mitrea Cocor sau cartea de reportaje din UR