Între 10 şi 12 octombrie, Societatea Medicilor de Medicina Familiei/Medicină Generală Brăila a organizat, la Teatrul „Maria Filotti“, cea de-a noua ediţie a conferinţei „Medicina de familie – prima linie în asistenţa medicală“. Neschimbată de la prima ediţie, tema subliniază, după cum arăta la deschiderea oficială dr. Viorica Naumov, preşedinta societăţii brăilene, că medicina de familie este un nod de comunicare între toate categoriile de populaţie, între toate celelalte specialităţi medicale şi între populaţie şi specialităţi. Expunerile din acest an au abordat subiecte diverse din ariile cadiologiei, reumatologiei, neuropsihiatriei, dermatologiei, ORL, vaccinologiei şi medicinii longevităţii. Principala zi a conferinţei a fost deschisă de prof. dr. Vasile Astărăstoae, care a discutat despre dilemele etice ale medicinii personalizate. Dsa a apreciat că în prezent se încearcă o confiscare a medicinii individualizate de anumite domenii cu mari interese comerciale. Astfel, medicina personalizată se raportează la genotipul unui pacient, în funcţie de care ar fi condusă o terapie special adaptată acelui pacient. Aşadar, medicina personalizată se referă strict la determinismul biologic al unei persoane, ignorând aportul celorlalţi factori – sociali, psihoemoţionali, culturali, economici – în crearea stării de sănătate. Problemele etice pe care le ridică medicina personalizată sunt costurile mari ale secvenţierii, faptul că introduce inechităţi sociale şi confidenţialitatea informaţiilor genetice, care ar putea fi folosite în dauna pacientului. Pentru ilustrarea acestor dileme a fost folosit exemplul screeningului nou-născutului pentru fenilcetonurie, cu recomandarea, la cei afectaţi, a unei diete care previne retardul mintal. Însă factorii psihoemoţionali şi sociali trecuţi cu vederea sunt costurile dietei, barierele sociale ale menţinerii dietei şi angajamen