La poarta dintre două continente, Europa şi Africa, un promontoriu păzeşte contopirea Mediteranei în Atlantic. Este micul teritoriu britanic din coasta spaniolă, pe care marile puteri ale lumii şi l-au disputat pentru cheia sa de aur: strâmtoarea Gibraltar.

Aproape de întâlnirea cu Oceanul Atlantic, Marea Mediterană are un popas de-a lungul coastei spaniole. Înainte de strâmtoarea ce desparte două continente, Europa şi Africa, natura se reazemă pe stânca Gibraltarului – piatra semeaţă în jurul căreia s-a creat un mic stat. Legenda spune că însuşi Hercules a creat strâmtoarea, în cea de-a zecea dintre cele 12 munci ale sale. Trimis să-i ia cireada lui Geryon, uriaşul cu trei trupuri, Hercules şi-a croit loc prin munte despărţind pământul şi unind apele.

Maurii au ridicat pe acest promontoriu fortăreaţa pe care au cucerit-o apoi spaniolii, iar peste secole slăbiciunea monarhiei iberice le-a permis englezilor să devină stăpânii Gibraltarului. Era începutul anilor 1700, iar supuşii Coroanei britanice n-au mai plecat de atunci. Aveau, în sfârşit, acces la Marea Mediterană, iar Africa era la doar 13 kilometri distanţă.

STÂNCA LUI POPEYE MARINARUL

„Hola! Hello! Vreţi să intraţi în Gibraltar?“ Şarlatanii stau de pază la marginea orăşelului spaniol La Linea de la Concepción din regiunea Cadiz. Este ultima oprire înainte de a trece în statul britanic de pe promontoriu. În toate limbile pământului, pişicherii îţi explică facilitatea pe care ţi-o oferă ei şi numai ei. „Plăteşte aici, la mine, taxa de intrare în Gibraltar. Costă doar 20 euro.“

Convoiul de maşini şi hărmălaia de la punctul de trecere te pot descumpăni un pic. Dar, obişnuiţi cu barierele, ignorăm oferta cu iz de pungăşie. Coada merge repede, iar la punctul de trecere – surpriză, poliţiştii Gibraltarului ne salută şi ne poftesc să trecem mai departe. Fără tax