1 NOIEMBRIE 2013: Înalta Curte de Casație de la București a decis să respingă recursul cetățeanului american originar din România, Constantin Răuță, care cerea anularea condamnării sale la moarte decisă de Nicolae Ceaușescu în 1974. Știrea a trecut neobservată în vacarmul românesc.

Cine e Constantin Răuță? De ce l-a supărat pe Ceaușescu? Care e semnificația deciziei de vineri de la București, la câteva zile după ce oficial a început construcția scutului antirachetă american de la Deveselu? Interesant este că Răuță a fost implicat în dezvoltarea sistemului de protecție antirachete balistice (sistemul SM-3, mai cunoscut ca scutul antirachetă) sau în proiectul telescopului spațial Hubble.

Detaliile cazului Răuță în continuare.

RACOLAT DE FRATELE LUI CEAUȘESCU

Vara lui 1966. Constantin Răuță absolvă cu Magna cum Laudae Facultatea de Electronică din București. Se angajează la IPROCHIM și, mai apoi, la Centrul de Calcul al Ministerului Chimiei. Participă la un concurs organizat de UNESCO și obține în 1968 o bursă în Italia. Pașaportul necesar pentru plecarea din țară însă nu îi este acordat. La un moment dat, după multe insistențe, Răuță este sunat de la șeful de cabinet al ministrului Chimiei și chemat la o întrevedere cu "tovarășul Nicolae Călin", care avea un birou acolo.

În realitate, "Nicu Călin" era șeful de cadre al DIE, spionajul extern, și numele său real era... Nicolae Andruța Ceaușescu, fratele cel mic al dictatorului. La aceea vreme avea gradul de colonel, mai apoi a devenit general. Nota bene: același "tovarăș Călin" l-a racolat și pe Virgil Măgureanu în DIE, în februarie 1972, cu numele conspirativ "Mihai Mihăilă". La aceea vreme în buletin pe Măgureanu îl chema Imre Astalosz.

Tovarășul Călin îi spune direct lui Răuță: nu primești pașaportul să pleci la bursă dacă nu accepți să lucrezi cu noi! Răuță zice că da, dacă primește burs