Diplomatul Bogdan Aurescu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe a explicat vineri, în emisiunea „Imparţial”, cum funcţionează racheta interceptoare a scutului de la Deveselu şi cât de mare este pericolul ca o eventuală acţiune defensivă să producă victime în rândul populaţiei. Aurescu a mai subliniat că interceptorii scutului sunt adaptaţi pentru ameninţări care pot proveni din zona Orientului Mijlociu, nu şi din Federaţia Rusă. Bogdan Aurescu a mai declarat că scutul de la Deveselu nu este îndreptat împotriva nimănui, reiterând faptul că acesta „nu are în vedere Federaţia Rusă”.

„Un element defensiv nu e îndreptat împotriva nimănui”, „te apără împotriva oricărui potenţial atac”, iar sistemul anti-rachetă „nu are în vedere Federaţia Rusă”. De fapt, ar fi vorba de „eventuale ameninţări dinspre Orientul Mijlociu”, a precizat diplomatul la Digi24.

Ce şanse are racheta interceptoare să întâmpine un atac venit din Orientul Mijlociu

Secretarul de stat a arătat că cele mai recente teste - două realizate în septembrie şi încă unul în octombrie - confirmă fiabilitatea sistemului. Mai exact, experimentele au demonstrat că racheta Standard Missile 3 tip Block 1B, care va fi amplasată la Deveselu, prezintă „un mare grad de fiabilitate, care interceptează racheta ostilă ce poate să provină din zona Orientului Mijlociu”.

Diplomatul a explicat că racheta interceptoare este proiectată în aşa fel încât să distrugă racheta inamică doar prin forţa cinetică şi prin contactul cu aceasta.

„Rămăşiţele care s-ar produce în urma unui asemenea impact sunt de dimensiuni foarte mici, ele nu ar trebui în mod normal să afecteze suprafaţa deasupra căruia se produce el. Şi oricum, impactul e prevăzut să se producă în zona de curs intermediar, adică undeva spre limita exterioară a spaţiului ext