Pe principiul „Dumnezeu iartă, dar nu uită“, alimentaţia proastă, somnul insuficient, lipsa de mişcare şi de contact social real, toate sunt greşeli care se acumulează în celule, cu consecinţe în şapte ani, în medie, sau chiar peste patru generaţii, spune prof. dr. Natalia Cucu.

Prof. dr. Natalia Cucu se plânge că, deopotrivă, tinerii şi oamenii în toată firea de astăzi fug de ştiinţă, se încăpăţânează să creadă tot ce li se bagă pe gât – de industriile alimentară, cosmetică şi de orice fel – şi să nu cerceteze. Şi, pe bună dreptate, când auzi termeni ca „epigenetică“, „funcţii genice“ şi „metaboliţi“, mai că-ţi fuge gândul pe fereastră. Dar e suficient numai să o priveşti în faţă pe specialista de 58 de ani, pe care îmbătrânirea pare să o ocolească, şi să devii curios: ce ştie ea şi noi, majoritatea, nu ştim? Domeniul de care se ocupă şi pe care îl predă de aproape zece ani la Facultatea de Biologie a Universităţii Bucureşti, este, şi el, foarte tânăr. Epigenetica a început să prindă contur în străinătate în urmă cu 30 de ani şi a încercat de-atunci încoace să găsească explicaţii pentru cele mai frecvente probleme de sănătate ale omului modern, dincolo de cele genetice, care sunt foarte puţine. Audrey Hepburn este una dintre imaginile epigeneticii, fiindcă ea este un exemplu care explică foarte clar cum funcţionează. Şi-a trăit anii adolescenţei în Olanda anilor 1940, iar foametea din 1944 şi-a pus amprenta sever asupra materialului ei epigenetic. De altfel, actriţa a pus depresia clinică de mai târziu pe seama malnutriţiei din adolescenţă.

„Weekend Adevărul“: În termenii cei mai simpli, cum aţi explica epigenetica? Prof. dr. Natalia Cucu: În termenii cei mai simpli, epigenetica este o informaţie adiţională celei genetice, vestitului ADN, care cuprinde o reţea de molecule de semnalizare. Acestea ce semnalizează? Dacă o genă este activată sau nu, adică f