- Social - nr. 215 / 2 Noiembrie, 2013 Calitatea de cadru didactic universitar in domeniul sanatatii si medicinei, alaturi de pregatirea profesionala in domeniul sociologiei si psihosociologiei, imi confera autoritatea epistemica si imi legitimeaza, deopotriva, dreptul si obligatia de a face publice cunostintele dobandite legate de acest fenomen psihosociologic cotidian, care este stresul, alaturi de metodele de contracarare si anihilare ale acestuia, prin lupta si rezistenta impotriva si in fata sa, ceea ce in limbajul anglo-saxon este desemnat prin conceptul de coping. Fiind un fenomen cu profunde implicatii psihologice si sociale, stresul este analizat in stricta interdependenta cu factorii care influenteaza procesele psihice afective, fiind o forma de manifestare cauzata de unele structuri afective, inducand, dupa cum se stie, mai mult efecte negative asupra psihicului uman, intre acest fenomen si afectivitate instituindu-se permanente raporturi de interconditionare si interferenta cauzala. Se subintelege ca o asemenea tematica ce vizeaza un fenomen atat de important prezinta o importanta deosebita, stresul fiind un fenomen cotidian cu un impact deosebit de nociv pentru sanatatea individului si a perspectivei sale de viata, prin extrapolare inducand un impact distructiv asupra intregii societati. De aceea consideram ca este necesar si important sa stim ce este stresul, dincolo de perceptia si evaluarea empirica – bazata pe simtul comun, care sunt cauzele – etiologia ce induce un asemenea fenomen complex, fazele, tipologiile, mecanismele si formele sale de manifestare, precum si tehnicile utilizate in vederea gestionarii stresului, prin intermediul carora se incearca diminuarea acestui fenomen, circumscrise sub raport epistemologic si operational conceptului de coping. Incercand sa raspundem la aceste intrebari, de la inceput vom sublinia faptul ca stresul este u